"Arta este minciuna care ne ajută să vedem adevărul..."

vineri, 9 iulie 2010

P.S. Te iubesc...

Drama de a pierde pe cineva drag, persoana iubita.Deodata se trezeste singura, obligata sa mearga mai departe, fara el, fara cel care o iubise nebuneste, fara cel care o facuse cea mai fericita de pe pamant, fara cel ce o incurajase mereu si o sustinuse indiferent de situatie.Refuza sa mai traiasca, dar cand realizeaza ca lui nu i-ar fi placut asta incearca sa se ridice si cauta metode.Da el avusese grija si de asta.I-a daruit poate cel mai frumos cadou--- SPERANTA ca va reusi ,ascunsa in cateva randuri ale unor scrisori...


  • ,,Gerry murise si nu mai avea sa se intoarca niciodata.Asta era realitatea.Ramase doar un manunchi de amintiri si imaginea chipului lui care devenea tot mai in vaga ci fiecare zi care trecea.Planul lor fusese foarte simplu.Sa ramana impreuna pentru tot restul vietii lor.Erau suflete pereche menire sa fie impreuna, asa credeau toti.Dar asa a fost sa fie, intr-o zi destinul lacom a hotarat altceva."
  • ,,Lacrimile se rostogoleau din nou pe fata lui Holly si ea isi dadu seama ca de cateva ore visase iarasi cu ochii deschisi.Statea inghetata pe canapea inca tinand telefonul in mana.Timpul parea ca trece pe langa ea zilele acestea, fara sa stie ce ora sau macar ce zi era.Era ca si cum ar fi trait in afara corpului ei , indifferenta la orice, dar constienta de durerea din inima, din oase, din minte.Se simtea atat de obosita…Stomacul ghiorai si isi dadu seama ca nu-si mai amintea cand mancase ultima oara.Fusese oare ieri?"
  • ,, Dar oare era posibil ca Gerry sa se tina de cuvant si s-a fi scris o lista pentru ea inainte de a muri?Isi petrecuse cu el fiecare minut al fiecarei zile, si el nu-I spusese nimic despre asta, si nici nu observase vreun semn ca el ar scrie asa ceva.Nu , Holly, adunate si nu mai fii proasta.Il dorea cu atata disperare inapoi, incat isi imagina tot felul de lucruri nebunesti.Dar asa ceva era imposibil.Sau poate nu?"
  • ,,Holly isi incepu bine dimineata de vineri, trezindu-se devreme.Cu toate astea , desi se dusese la culcare plina de optimism si incantata de perspenctivele care I se deschideau in fata, fu lovita de realitatea aspra a dificultatii fiecarei clipe. Inca odata se trezise int-un pat gol, intr-o casa tacuta, dar facuse un mic progress.Pentru prima data intr-o luna de zile se trezise fara ajutorul vreunui apel telefonic.Incearca sa se acomodeze, asa cum facea in fiecare dimineata, cu faptul ca visul in care era impreuna cu Gerry, pe care-l derulase in minte in ultimele zece ore, era doar atat:un vis. "
  • ,,Asezandu-se pe iarba, fara sa bage in seama nisipul auriu si marea, Holly plimba plicul dintr-o mana in alta.Mama ei nu-l descrisese ft. bine, pt, ca nu era deloc un plic, ci un pachet maroniu gros.Adresa fusese printata pe o eticheta auto-adeziva, asa ca ea nu putea nici macar sa-si dea seama cine o scrisese.Iar deasupra adresei era un cuvant scris cu litere mari si groase:,,LISTA’’. Stomacul ii tremura. Daca nu era de la Gerry, atunci Holly trebuia in sfarsit sa accepte faptul ca e nu ma era, ca disparuse complet din viata ei ca ea trebuia sa se gandesca cum sa traiasca fara el.In schimb, daca era de la el, pe ea ar fi asteptat-o acelasi viitor, la care se puteau macar adauga amintiri noi.Amintiri pt. tot restul vietii.Cu degetele tremurande rupse incet sigiliul plicului.Il intoarse cu susul in jos si scutura continutul.Din el cazura zele plicuri mici, de genul celor pe care le primesti alaturi de un buchet de flori, fiecare avand scris pe el o luna.Inima o se opri o clipa cand recunoscu scrisul atat de familiar pe o foae volanta de sub teancul de plicuri.Era al lui Gerry."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu