miercuri, 21 iulie 2010
Mii de cuvinte...
luni, 12 iulie 2010
Salvati o viata!
Prin Romania (I)....
Masivul privit din statiunea Durau.
-Cusma Ciobanului-
Lacul Izvoul Muntelui si barajul de la Bicaz
Sus la Cabana Dochia
Un traseu care s-a intersectat cu al nostru imediat dupa ce am trecut de Cabana Dochia si Schit.Oare unde duce?
Cascada Duruitoarea-un ultim popas.
sâmbătă, 10 iulie 2010
O clipa!
Am fost neatent pentru o clipa!Dar sa nu confundam clipa cu clipitul.
Ochii clipesc o clipa.De fapt,genele de pe pleoapa de sus simt nevoia sa se sarute cu genele de pe pleoapa de jos.
Noi habar n-aveam.Pentru ca suntem foarte ocupati sa zburam peste clipe.
Si genele care se saruta chiar in fata ochilor nostri,clipind cale de mai multe clipe pe zi,sunt fericite pentru ca noi nu le vedem ca atunci cand clipesc,de fapt,ne saruta ochii pentru o clipa.De fapt ne saruta ochii de nenumarate clipe intr-o zi.
Iar seara,cand ne culcam,adica vine Mos Ene pe la gene,genele se cuibaresc unele langa altele si stau la taifas toata noaptea,despre ce au vazut ochii nostrii.
De fapt din cauza asta visam!Adica visam sarutul genelor noastre clipind clipe.Si mai visam si atunci cand stau la taifas,geana peste geana genele fara sa clipeasca nici o clipa peste visele pe care ni le daruiesc.
Deci,spunem ca am fost neatenti o clipa.Adica doar atat cat am clipit.
vineri, 9 iulie 2010
P.S. Te iubesc...
- ,,Gerry murise si nu mai avea sa se intoarca niciodata.Asta era realitatea.Ramase doar un manunchi de amintiri si imaginea chipului lui care devenea tot mai in vaga ci fiecare zi care trecea.Planul lor fusese foarte simplu.Sa ramana impreuna pentru tot restul vietii lor.Erau suflete pereche menire sa fie impreuna, asa credeau toti.Dar asa a fost sa fie, intr-o zi destinul lacom a hotarat altceva."
- ,,Lacrimile se rostogoleau din nou pe fata lui Holly si ea isi dadu seama ca de cateva ore visase iarasi cu ochii deschisi.Statea inghetata pe canapea inca tinand telefonul in mana.Timpul parea ca trece pe langa ea zilele acestea, fara sa stie ce ora sau macar ce zi era.Era ca si cum ar fi trait in afara corpului ei , indifferenta la orice, dar constienta de durerea din inima, din oase, din minte.Se simtea atat de obosita…Stomacul ghiorai si isi dadu seama ca nu-si mai amintea cand mancase ultima oara.Fusese oare ieri?"
- ,, Dar oare era posibil ca Gerry sa se tina de cuvant si s-a fi scris o lista pentru ea inainte de a muri?Isi petrecuse cu el fiecare minut al fiecarei zile, si el nu-I spusese nimic despre asta, si nici nu observase vreun semn ca el ar scrie asa ceva.Nu , Holly, adunate si nu mai fii proasta.Il dorea cu atata disperare inapoi, incat isi imagina tot felul de lucruri nebunesti.Dar asa ceva era imposibil.Sau poate nu?"
- ,,Holly isi incepu bine dimineata de vineri, trezindu-se devreme.Cu toate astea , desi se dusese la culcare plina de optimism si incantata de perspenctivele care I se deschideau in fata, fu lovita de realitatea aspra a dificultatii fiecarei clipe. Inca odata se trezise int-un pat gol, intr-o casa tacuta, dar facuse un mic progress.Pentru prima data intr-o luna de zile se trezise fara ajutorul vreunui apel telefonic.Incearca sa se acomodeze, asa cum facea in fiecare dimineata, cu faptul ca visul in care era impreuna cu Gerry, pe care-l derulase in minte in ultimele zece ore, era doar atat:un vis. "
- ,,Asezandu-se pe iarba, fara sa bage in seama nisipul auriu si marea, Holly plimba plicul dintr-o mana in alta.Mama ei nu-l descrisese ft. bine, pt, ca nu era deloc un plic, ci un pachet maroniu gros.Adresa fusese printata pe o eticheta auto-adeziva, asa ca ea nu putea nici macar sa-si dea seama cine o scrisese.Iar deasupra adresei era un cuvant scris cu litere mari si groase:,,LISTA’’. Stomacul ii tremura. Daca nu era de la Gerry, atunci Holly trebuia in sfarsit sa accepte faptul ca e nu ma era, ca disparuse complet din viata ei ca ea trebuia sa se gandesca cum sa traiasca fara el.In schimb, daca era de la el, pe ea ar fi asteptat-o acelasi viitor, la care se puteau macar adauga amintiri noi.Amintiri pt. tot restul vietii.Cu degetele tremurande rupse incet sigiliul plicului.Il intoarse cu susul in jos si scutura continutul.Din el cazura zele plicuri mici, de genul celor pe care le primesti alaturi de un buchet de flori, fiecare avand scris pe el o luna.Inima o se opri o clipa cand recunoscu scrisul atat de familiar pe o foae volanta de sub teancul de plicuri.Era al lui Gerry."